Pagina principala

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 50

din 22.03.2012

privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate

Publicat : 29.05.2012 în Monitorul Oficial Nr. 103 art Nr : 343
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

* * *

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de reglementare
Prezenta lege reglementează măsuri specifice de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate, aplicate de autorităţile cu atribuţii în domeniu pentru a asigura protejarea persoanei, a societăţii şi a statului împotriva acţiunilor ilegale ale grupurilor şi organizaţiilor criminale.

Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

    criminalitate organizată – fenomen social care cuprinde grupurile şi organizaţiile criminale, activitatea criminală a acestora, faptele infracţionale comise de membrii grupurilor şi organizaţiilor criminale, actele preparatorii ale grupurilor şi organizaţiilor criminale şi ale membrilor acestora în vederea comiterii de infracţiuni, precum şi alte infracţiuni care, conform Codului penal, se consideră comise de un grup sau o organizaţie criminală;
    activitate criminală organizată – acţiuni/inacţiuni sau sistem de acţiuni/inacţiuni orientate spre comiterea de către grupurile sau organizaţiile criminale a unei sau mai multor infracţiuni prevăzute în Partea specială a Codului penal;
    prevenire a criminalităţii organizate – acţiuni de împiedicare a comiterii de către grupurile şi organizaţiile criminale a infracţiunilor, precum şi de înlăturare a cauzelor şi a condiţiilor ce generează sau favorizează criminalitatea organizată;
    infracţiune cu caracter transnaţional – orice infracţiune care, după caz:
      a) este săvîrşită pe teritoriile a două sau mai multor state;
      b) este săvîrşită pe teritoriul unui stat, dar pregătirea, planificarea, conducerea sau controlul său are loc, în tot sau în parte, pe teritoriul altui stat;
      c) este săvîrşită pe teritoriul unui stat de un grup sau o organizaţie criminală care desfăşoară activităţi criminale în două sau mai multe state;
      d) este săvîrşită pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acesteia se produce pe teritoriul altui stat.

Articolul 3. Sfera de acţiune a legii
Sub incidenţa prezentei legi cad infracţiunile care, conform Codului penal, se consideră comise de un grup sau o organizaţie (asociaţie) criminală.

Articolul 4. Principiile de bază ale prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate
Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate au la bază următoarele principii:

    a) legalitatea;
    b) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
    c) operativitatea;
    d) inevitabilitatea pedepsei;
    e) confidenţialitatea;
    f) profesionalizarea în toate domeniile de activitate;
    g) prioritatea măsurilor de prevenire a criminalităţii organizate;
    h) coordonarea şi cooperarea unitară între toate instituţiile implicate;
    i) cooperarea cu organizaţiile internaţionale şi cu societatea civilă.

Capitolul II CADRUL INSTITUŢIONAL

Articolul 5. Controlul, conducerea şi coordonarea executării prezentei legi
Controlul, conducerea şi coordonarea executării prezentei legi sînt exercitate de Procuratură, în condiţiile Legii cu privire la Procuratură, ale Codului de procedură penală şi ale altor legi.

Articolul 6. Atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate
(1) Atribuţiile în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate sînt exercitate de subdiviziunile specializate ale Departamentului poliţie, ale Departamentului urmărire penală şi ale Departamentului Poliţiei de Frontieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ale Departamentului instituţiilor penitenciare din cadrul Ministerului Justiţiei, ale Serviciului de Informaţii şi Securitate, ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ale Serviciului Vamal.
(2) Autorităţile menţionate la alin. (1) exercită atribuţiile de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate în domeniile care corespund competenţelor prevăzute de Codul de procedură penală.
(3) În cazul în care grupul sau organizaţia criminală desfăşoară activităţi criminale ce ţin de competenţa a două sau mai multor autorităţi prevăzute la alin. (1), conducerea şi coordonarea procesului de prevenire a criminalităţii organizate sînt realizate de subdiviziunea specializată responsabilă din cadrul Departamentului poliţie al Ministerului Afacerilor Interne.

Articolul 7. Competenţele autorităţilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate
(1) Autorităţile cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate:

    a) desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate prin prevenirea, depistarea şi curmarea infracţiunilor în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    b) desfăşoară activităţi speciale de investigaţii, activităţi de urmărire penală, de cooperare internaţională, de analiză şi monitorizare în domeniu.
(2) În cadrul activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate, autorităţile menţionate la art. 6 alin. (1) colaborează între ele prin schimb de informaţii, de experţi, prin activităţi comune de cercetare şi demascare a grupurilor şi organizaţiilor criminale, de instruire a personalului, prin realizarea unor iniţiative social-economice, precum şi prin alte activităţi.

Articolul 8. Selectarea, pregătirea profesională şi instruirea cadrelor în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate
(1) Persoanele selectate pentru angajare în subdiviziunile specializate în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate din cadrul autorităţilor menţionate la art. 6 alin. (1) al prezentei legi vor fi supuse unei verificări în conformitate cu prevederile Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice.
(2) Statul asigură pregătirea profesională şi instruirea personalului antrenat direct în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.
(3) Pregătirea profesională şi instruirea personalului menţionat la alin. (2) vor cuprinde metode şi forme de colaborare a autorităţilor administraţiei publice cu reprezentanţii organizaţiilor internaţionale, cu organizaţiile neguvernamentale, cu alte instituţii şi cu societatea civilă, precum şi metode şi forme de cooperare şi colaborare a autorităţilor administraţiei publice, a organizaţiilor şi a instituţiilor din Republica Moldova cu autorităţile, organizaţiile şi instituţiile interesate din alte state.

Capitolul III PREVENIREA CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE

Articolul 9. Măsuri de prevenire a criminalităţii organizate
(1) Autorităţile cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate previn criminalitatea organizată prin:

    a) efectuarea analizei cauzelor şi condiţiilor ce favorizează crearea şi activitatea grupurilor şi organizaţiilor criminale;
    b) planificarea măsurilor de prevenire a formării noilor grupuri sau organizaţii criminale;
    c) planificarea măsurilor de prevenire a activităţii criminale pe fiecare grup sau organizaţie criminală existentă;
    d) organizarea campaniilor de informare privind fenomenul de crimă organizată;
    e) notificarea persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată;
    f) monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată.
(2) Măsurile de prevenire a criminalităţii organizate prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) sînt exercitate conform unui plan aprobat de Guvern.
(3) Măsurile de prevenire a criminalităţii organizate prevăzute la alin. (1) lit. c), e) şi f) sînt exercitate pentru fiecare caz de parvenire a informaţiei despre crearea unui grup sau unei organizaţii criminale ori despre posibila atragere a persoanei în activitatea criminală organizată.

Articolul 10. Notificarea persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată
(1) Notificarea persoanei despre faptul că poate fi atrasă în activitatea criminală organizată reprezintă informarea sub semnătură despre eventualele consecinţe ale atragerii în acţiunile ilegale ale grupului sau organizaţiei criminale.
(2) Notificarea se operează în privinţa persoanei care, deşi nu este antrenată în activitatea criminală organizată, ţine relaţii permanente sau ocazionale cu membrii grupului sau organizaţiei criminale şi care poate deveni participant la activitatea criminală a grupului sau organizaţiei criminale.
(3) Notificarea despre posibilitatea atragerii persoanei în activitatea criminală organizată nu implică stabilirea faţă de aceasta a unor obligaţii sau restricţii în comunicarea de mai departe cu membrii grupului sau organizaţiei criminale, deci nu presupune limitarea drepturilor şi libertăţilor acesteia.
(4) La solicitare, persoanei notificate i se eliberează notificarea în formă scrisă.

Articolul 11. Monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată
(1) Dacă prelungeşte comunicarea cu membrii grupului sau organizaţiei criminale, persoana notificată despre posibilitatea atragerii ei în activitatea criminală organizată este supusă monitorizării preventive.
(2) Monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată constă în culegerea de informaţii şi date despre comunicările realizate între membrii grupurilor sau organizaţiilor criminale şi persoana notificată.
(3) Monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată este iniţiată la decizia motivată a conducătorului autorităţii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate.
(4) Rezultatele monitorizării preventive a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată sînt raportate în scris, cel puţin o dată pe lună, conducătorului autorităţii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate.
(5) Persoanele responsabile de monitorizarea preventivă, precum şi alte persoane care, în exercitarea obligaţiilor de serviciu, au luat cunoştinţă de informaţii privind monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată sînt obligate să asigure confidenţialitatea acestei informaţii.
(6) Monitorizarea preventivă este realizată de autorităţile menţionate la art. 6 alin. (1) din prezenta lege în domeniile care corespund competenţelor prevăzute de Codul de procedură penală.
(7) Monitorizarea preventivă a persoanei care poate fi atrasă în activitatea criminală organizată încetează dacă:

    a) persoana supusă monitorizării a decedat;
    b) datele acumulate demonstrează că măsurile preventive aplicate în privinţa persoanei supuse monitorizării şi-au atins scopul;
    c) datele acumulate demonstrează că măsurile preventive aplicate în privinţa persoanei supuse monitorizării nu şi-au atins scopul, persoana monitorizată devenind membru al unui grup sau organizaţii criminale;
    d) nu există temei pentru prelungirea monitorizării.

Capitolul IV COMBATEREA CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE

Articolul 12. Măsuri de combatere a criminalităţii organizate
(1) Autorităţile cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate exercită măsuri speciale de investigaţii şi măsuri specifice de combatere a criminalităţii organizate.
(2) Măsurile speciale de investigaţii sînt exercitate în condiţiile prevăzute de legislaţia cu privire la activitatea specială de investigaţii şi de legislaţia procesual penală.
(3) Măsurile specifice de combatere a criminalităţii organizate sînt:

    a) încadrarea controlată în grupul sau organizaţia criminală;
    b) infracţiunea controlată.

Articolul 13. Încadrarea controlată în grupul sau organizaţia criminală
(1) Încadrarea controlată în grupul sau organizaţia criminală constă în introducerea, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, a colaboratorilor din subdiviziunile specializate în prevenirea şi combaterea crimei organizate sau, după caz, a altor persoane în grupul sau organizaţia criminală cu scopul de a influenţa membrii grupului sau organizaţiei criminale să renunţe la activitatea criminală organizată sau la comiterea anumitor infracţiuni, de a racola informatori din cadrul grupului sau organizaţiei criminale, de a deteriora structura grupului sau organizaţiei criminale, de a redirecţiona activitatea criminală a grupului sau organizaţiei criminale, de a dezinforma membrii grupului sau organizaţiei criminale, precum şi de a acumula informaţii despre componenţa şi structura grupului sau organizaţiei criminale, despre intenţiile criminale şi crimele comise anterior de grupul sau organizaţia criminală.
(2) Încadrarea controlată în grupul sau organizaţia criminală se efectuează în temeiul unei decizii a conducătorului autorităţii menţionate la art. 6 alin. (1). Decizia va cuprinde: data şi locul întocmirii; numele, prenumele şi funcţia persoanei care a emis-o; argumentarea necesităţii încadrării controlate în grupul sau organizaţia criminală; date despre persoana care va fi încadrată controlat în grupul sau organizaţia criminală; informaţii sau date despre grupul sau organizaţia criminală în care urmează a fi încadrată controlat persoana; sarcinile persoanei încadrate controlat; referire la legenda în baza căreia se încadrează controlat persoana; limitele acţiunilor permise a fi realizate de persoana încadrată controlat; modalitatea de raportare a rezultatelor activităţii în calitate de persoană încadrată controlat; după caz, termenul de încadrare controlată; alte condiţii care privesc realizarea încadrării controlate.
(3) Încadrarea controlată în grupul sau organizaţia criminală încetează în caz de:

    a) expirare a termenului de încadrare prevăzut în decizia de încadrare controlată;
    b) atingere a scopului stabilit în decizia de încadrare controlată;
    c) demascare de către membrii grupului sau organizaţiei criminale a persoanei încadrate controlat sau apariţie a unor împrejurări care vădit pun în pericol viaţa persoanei încadrate controlat.

Articolul 14. Infracţiunea controlată
(1) Infracţiunea controlată reprezintă comiterea de către persoana încadrată controlat în grupul sau organizaţia criminală a unei fapte ce prezintă doar semne obiective ale unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave, în mod controlat şi dirijat de autoritatea prevăzută la art. 6 alin. (1), în scopul curmării sau descoperirii infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave.
(2) Procedura de autorizare a comiterii unei infracţiuni controlate este iniţiată de conducătorul autorităţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, care prezintă procurorului propunerea de aplicare a măsurii specifice de comitere a infracţiunii controlate. Propunerea de aplicare a măsurii specifice de comitere a infracţiunii controlate va cuprinde: data şi locul întocmirii; numele, prenumele şi funcţia persoanei care o întocmeşte; argumentarea necesităţii de a comite infracţiunea controlată, care să demonstreze imposibilitatea prevenirii şi descoperirii infracţiunii prin alte metode; date despre persoanele în privinţa cărora se va comite infracţiunea controlată, dacă asemenea date există; limitele acţiunilor concrete aplicate la comiterea infracţiunii controlate; date despre persoanele care vor comite infracţiunea controlată; durata aproximativă de realizare a infracţiunii controlate; rezultatul scontat.
(3) Dacă consideră motivată propunerea, procurorul înaintează judecătorului de instrucţie un demers privind autorizarea comiterii infracţiunii controlate.
(4) Judecătorul de instrucţie examinează propunerea, demersul şi materialele prezentate şi, printr-o încheiere motivată, autorizează sau respinge demersul privind autorizarea comiterii infracţiunii controlate.

Capitolul V PROTECŢIA JURIDICĂ ŞI SOCIALĂ A PERSOANELOR CARE PARTICIPĂ LA PREVENIREA ŞI COMBATEREA CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE

Articolul 15. Protecţia juridică şi socială a persoanelor care participă la prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate
Protecţia juridică şi socială a persoanelor care participă la prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate este asigurată în conformitate cu prezenta lege şi cu legile speciale care reglementează activitatea autorităţilor menţionate la art. 6 alin. (1).

Articolul 16. Repararea prejudiciilor cauzate persoanelor care participă la prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate
(1) Prejudiciile cauzate sănătăţii sau bunurilor colaboratorilor din autorităţile menţionate la art. 6 alin. (1) al prezentei legi în legătură cu participarea acestora la prevenirea şi combaterea crimei organizate sînt reparate în modul stabilit de prezenta lege şi de legile speciale care reglementează activitatea autorităţilor respective.
(2) În cazul în care, în timpul operaţiunii de neutralizare a grupului sau organizaţiei criminale, persoana care participă la prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate îşi pierde viaţa, familiei acesteia sau persoanelor întreţinute de ea li se plăteşte un ajutor unic echivalent cu suma mijloacelor băneşti de întreţinere pe 15 ani ale persoanei decedate. În afară de aceasta, timp de 10 ani din ziua decesului persoanei menţionate, persoanelor întreţinute de aceasta li se plătesc lunar mijloacele băneşti de întreţinere ale persoanei decedate, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. La expirarea a 10 ani, persoanelor întreţinute li se stabileşte pensie de urmaş în modul stabilit de legislaţie, păstrîndu-li-se înlesnirile de care a beneficiat persoana decedată.
(3) Persoanei care a participat la prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi care, în timpul desfăşurării operaţiunii de neutralizare a grupului sau organizaţiei criminale, a fost mutilată, în urma cărui fapt a survenit invaliditatea, i se acordă, în conformitate cu legislaţia în vigoare, un ajutor unic din contul mijloacelor bugetului de stat, în funcţie de statutul ei juridic, şi i se stabileşte pensia respectivă.

Articolul 17. Garanţiile pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu
Colaboratorii subdiviziunilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate antrenaţi nemijlocit în prevenirea şi combaterea crimei organizate au dreptul la un supliment salarial pentru risc sporit în modul şi în condiţiile stabilite de Guvern.

Capitolul VI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Articolul 18. Cooperarea şi asistenţa internaţională
(1) Cooperarea internaţională în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate se desfăşoară prin schimb de informaţii între serviciile naţionale şi internaţionale interesate, prin acordare de asistenţă juridică în materie penală, inclusiv prin comisii rogatorii, sau prin alte activităţi necesare pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, în conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională, fără prejudicierea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
(2) Autorităţile menţionate la art. 6 alin. (1) din prezenta lege cooperează cu instituţii similare ale altor state în conformitate cu prevederile cap. IX din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, în conformitate cu alte acte normative naţionale, precum şi în conformitate cu dispoziţiile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(3) Interacţiunea organelor de drept în scopul prevenirii şi combaterii infracţiunilor cu caracter transnaţional săvîrşite de grupuri sau organizaţii criminale se realizează prin: asistenţă juridică internaţională în materie penală, activitate specială de investigaţii, identificare, blocare, sechestrare şi confiscare a produselor şi a instrumentelor infracţiunii, desfăşurare a acţiunilor comune de urmărire, schimb de informaţii, asistenţă tehnică sau de altă natură pentru culegerea, analiza şi procesarea informaţiilor, formare a personalului de specialitate, precum şi prin alte activităţi.

Capitolul VII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 19.
Guvernul, în termen de 6 luni:

    – va întreprinde măsuri de punere în aplicare a prezentei legi şi de implementare a acesteia de către organele de drept;
    – va elabora şi va aproba Regulamentul de activitate al subdiviziunilor specializate în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate;
    – la propunerea autorităţilor responsabile de executarea prezentei legi, va prevedea anual în legea bugetului de stat mijloacele financiare necesare;
    – va propune Parlamentului modificarea legislaţiei pentru a asigura aplicarea prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

Nr. 50. Chişinău, 22 martie 2012.