Articolul 1. Obiectul de reglementare al prezentei legi
(1) Prezenta lege reglementează:

a) raporturile dintre furnizorul de informaţii şi persoana fizică şi/sau juridică în procesul de asigurare şi realizare a dreptului constituţional de acces la informaţie;
b) principiile, condiţiile, căile şi modul de realizare a accesului la informaţiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de informaţii;
c) aspectele accesibilităţii informaţiei cu caracter personal şi protecţiei acesteia în cadrul soluţionării problemei accesului;
d) drepturile solicitanţilor informaţiei, inclusiv a informaţiei cu caracter personal;
e) obligaţiile furnizorilor de informaţii în procesul asigurării accesului la informaţiile oficiale;
f) modalitatea apărării dreptului de acces la informaţie.

a) colectarea, prelucrarea, depozitarea şi garantarea integrităţii informaţiilor;
b) prezentarea obligatorie a informaţiilor prevăzute de lege de către persoane private autorităţilor publice, instituţiilor publice;
c) accesul autorităţilor publice, instituţiilor publice, persoanelor fizice şi/sau juridice, abilitate cu gestionarea unor servicii publice, la informaţiile aflate în posesia altor asemenea autorităţi publice, instituţii publice, persoane fizice şi/sau juridice;
d) furnizarea informaţiilor referitoare la propria activitate de către persoane fizice şi juridice private, partide şi formaţiuni social-politice, fundaţii, asociaţii obşteşti.

Articolul 2. Obiectivele prezentei legi Prezenta lege are drept scop:

a) crearea cadrului normativ general al accesului la informaţiile oficiale;
b) eficientizarea procesului de informare a populaţiei şi a controlului efectuat de către cetăţeni asupra activităţii autorităţilor publice şi a instituţiilor publice;
c) stimularea formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

Articolul 3. Legislaţia privind accesul la informaţie

(1) Legislaţia privind accesul la informaţie are la bază Constituţia Republicii Moldova, tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege şi include prevederile altor acte normative care reglementează raporturile ce ţin de accesul la informaţie.
(2) Dacă tratatul sau acordul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme decît cele cuprinse în legislaţia naţională, se aplică normele tratatului sau acordului internaţional.

Articolul 4. Principiile politicii statului în domeniul accesului la informaţiile oficiale
(1) Oricine, în condiţiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi şi de a face cunoscute informaţiile oficiale.
(2) Exercitarea drepturilor prevăzute în alineatul (1) al prezentului articol poate fi supusă unor restricţii pentru motive specifice, ce corespund principiilor dreptului internaţional, inclusiv pentru apărarea securităţii naţionale sau vieţii private a persoanei.
(3) Exercitarea drepturilor prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol nu va implica în nici un caz discriminarea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau pe origine socială.

Articolul 5. Subiecţii prezentei legi
(1) Subiecţi ai prezentei legi sînt furnizorul de informaţii şi solicitantul informaţiei.
(2) Furnizori de informaţii, adică posesori ai informaţiilor oficiale, obligaţi să le furnizeze solicitanţilor în condiţiile prezentei legi, sînt:

a) autorităţile publice centrale şi locale - autorităţile administraţiei de stat, prevăzute în Constituţia Republicii Moldova şi anume: Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul, administraţia publică, autoritatea judecătorească;
b) instituţiile publice centrale şi locale - organizaţiile fondate de către stat în persoana autorităţilor publice şi finanţate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuţiilor de administrare, social-culturale şi altor atribuţii cu caracter necomercial;
c) persoanele fizice şi juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituţia publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice şi culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informaţii oficiale, inclusiv de informaţii cu caracter personal.

a) orice cetăţean al Republicii Moldova;
b) cetăţenii altor state, care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova;
c) apatrizii stabiliţi cu domiciliul sau cu reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 6. Informaţiile oficiale
(1) În sensul prezentei legi, informaţii oficiale sînt considerate toate informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept.
(2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informaţii sînt considerate:

1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea):

a) orice hîrtie sau alt material pe care există un înscris;
b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie;
c) orice hîrtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze;
d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism;
e) orice alt înregistrator de informaţie apărut ca rezultat al progresului tehnic;

Articolul 7. Informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată
(1) Exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin lege organică şi care corespund necesităţilor:

a) respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane;
b) protecţiei securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţiei moralei societăţii.

a) informaţiilor ce constituie secret de stat, reglementate prin lege organică şi calificate ca informaţii protejate de stat, în domeniul activităţii militare, economice, tehnico-ştiinţifice, de politică externă, de recunoaştere, de contrainformaţii şi activităţii operative de investigaţii, a căror răspîndire, divulgare, pierdere, sustragere poate periclita securitatea statului;
b) informaţiilor confidenţiale din domeniul afacerilor, prezentate instituţiilor publice cu titlu de confidenţialitate, reglementate de legislaţia privind secretul comercial, şi care ţin de producţie, tehnologie, administrare, finanţe, de altă activitate a vieţii economice, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor;
c) informaţiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţie, accesul la care poate fi admis numai cu respectarea prevederilor articolului 8 din prezenta lege;
d) informaţiilor ce ţin de activitatea operativă şi de urmărire penală a organelor de resort, dar numai în cazurile în care divulgarea acestor informaţii ar putea prejudicia urmărirea penală, interveni în desfăşurarea unui proces de judecată, lipsi persoana de dreptul la o judecare corectă şi imparţială a cazului său, ori ar pune în pericol viaţa sau securitatea fizică a oricărei persoane - aspecte reglementate de legislaţie; [Art. 7 al.(2) lit.d) modificat prin L206/29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
e) informaţiilor ce reflectă rezultatele finale sau intermediare ale unor investigaţii ştiinţifice şi tehnice şi a căror divulgare privează autorii investigaţiilor de prioritatea de publicare sau influenţează negativ exercitarea altor drepturi protejate prin lege.

Articolul 8. Accesul la informaţia cu caracter personal
(1) Informaţia cu caracter personal o constituie datele ce se referă la o persoană privată identificată sau identificabilă, a cărei dezvăluire ar constitui o violare a intimităţii persoanei, face parte din categoria informaţiei confidenţiale despre persoane. în sensul prezentei legi, nu constituie informaţie confidenţială datele ce ţin exclusiv de identificarea persoanelor (date ce se conţin în buletinele de identitate).
(2) Furnizorii de informaţii, posesori de informaţie cu caracter personal, sînt obligaţi să protejeze confidenţialitatea vieţii private a persoanei.
(3) Protejarea vieţii private a persoanei include:

a) dreptul la consimţămîntul persoanei a căror interese sînt atinse în procesul de divulgare a informaţiei cu caracter personal;
b) dreptul de a participa la procedura de luare a deciziilor în calitate de parte egală;
c) dreptul de a i se păstra anonimatul în cazul furnizării de informaţii cu caracter personal, cu respectarea confidenţialităţii;
d) dreptul de a controla şi a rectifica informaţiile neadecvate, incorecte, incomplete, neactualizate, irelevante;
e) dreptul de a nu fi identificată, în mod automat, în cadrul procedurii de luare a deciziilor asupra divulgării informaţiei;
f) dreptul de a se adresa în instanţele de judecată.

a) obţinute, colectate, prelucrate, păstrate şi utilizate corect, în scopuri legitime strict determinate;
b) veridice, adecvate, pertinente şi neexcesive în raport cu scopurile în care au fost obţinute;
c) conservate, într-o formă care să permită identificarea persoanei la care se referă, pe un termen nu mai mic de cel necesar realizării scopurilor pentru care au fost obţinute.

a) să ia cunoştinţă de aceste informaţii personal sau în prezenţa altei persoane;
b) să precizeze aceste informaţii în scopul asigurării plenitudinii şi veridicităţii lor;
c) să obţină, dacă este cazul, rectificarea informaţiilor sau lichidarea lor atunci cînd ele vor fi tratate neadecvat;
d) să afle cine şi în ce scop a utilizat, utilizează sau intenţionează să utilizeze aceste informaţii;
e) să ia copii de pe documentele, informaţiile despre sine sau de pe unele părţi ale acestora.

a) persoana la care se referă consimte divulgarea lor;
b) informaţia solicitată, în integritatea sa, a fost pusă la dispoziţia publicului (publicată în conformitate cu legislaţia în vigoare), anterior datei solicitării.

Articolul 9. Accesul la informaţia păstrată în Fondul Arhivistic al Republicii Moldova
(1) Modalitatea accesului la informaţia păstrată în Fondul Arhivistic al Republicii Moldova este reglementată de Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova şi de prezenta lege.
(2) În caz de neconcordanţe între prevederile prezentei legi şi cele ale Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, se vor aplica dispoziţiile prezentei legi.

Articolul 10. Drepturile solicitanţilor
(1) Persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii, personal sau prin reprezentanţii săi, orice informaţii aflate în posesia acestora, cu excepţiile stabilite de legislaţie.
(2) Dreptul persoanei de a avea acces la informaţii, inclusiv la informaţiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condiţiile legii.
(3) Orice persoană care solicită acces la informaţii în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate.

Articolul 11. Obligaţiile furnizorului de informaţii
(1) Furnizorul de informaţii, în conformitate cu competenţele care îi revin, este obligat:

1) să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal;
2) să garanteze liberul acces la informaţie;
3) să respecte limitările accesului la informaţie, prevăzute de legislaţie, în scopul protejării informaţiei confidenţiale, vieţii private a persoanei şi securităţii naţionale;
4) să respecte termenele de furnizare a informaţiei, prevăzute de lege;
5) să dea publicităţii propriile acte adoptate în conformitate cu legea;
6) să păstreze, în termenele stabilite de lege, propriile acte, actele instituţiilor, ale căror succesoare sînt, actele ce stabilesc statutul lor juridic;
7) să asigure protejarea informaţiilor ce se află la dispoziţia sa de accesul, distrugerea sau modificarea nesancţionate;
8) să menţină informaţiile, documentele aflate la dispoziţia sa, în formă actualizată;
9) să difuzeze de urgenţă pentru publicul larg informaţia care i-a devenit cunoscută în cadrul propriei activităţi, dacă această informaţie:

a) poate preîntîmpina sau diminua pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor;
b) poate preîntîmpina sau diminua pericolul producerii unor prejudicii de orice natură;
c) poate opri răspîndirea informaţiei neveridice sau diminua consecinţele negative ale răspîndirii acesteia;
d) comportă o deosebită importanţă socială.

a) va asigura un spaţiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanţilor;
b) va numi şi va instrui funcţionarii responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiilor oficiale;
c) va elabora, în conformitate cu prezenta lege, regulamente cu privire la drepturile şi obligaţiile funcţionarilor în procesul de furnizare a documentelor, informaţiilor oficiale;
d) va acorda asistenţa şi sprijinul necesar solicitanţilor pentru căutarea şi identificarea informaţiilor;
e) va asigura accesul efectiv la registrele furnizorilor de informaţii, care vor fi completate în conformitate cu legislaţia cu privire la registre;
f) va desfăşura întrunirile şi şedinţele sale în mod public, în conformitate cu legislaţia.

a) descrierea structurii instituţiei şi adresa acesteia;
b) descrierea funcţiilor, direcţiilor şi formelor de activitate ale instituţiei;
c) descrierea subdiviziunilor cu competenţele lor, programului de lucru al acestora, cu indicarea zilelor şi orelor de audienţă a funcţionarilor responsabili de furnizarea informaţiilor, documentelor oficiale;
d) deciziile finale asupra principalelor probleme examinate.

Articolul 12. Solicitarea accesului la informaţiile oficiale
(1) Informaţiile oficiale vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în baza unei cereri scrise sau verbale.
(2) Cererea scrisă va conţine:

a) detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi ale acesteia);
b) modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate;
c) date de identificare ale solicitantului.

Articolul 13. Modalităţile accesului la informaţiile oficiale
(1) Modalităţile accesului la informaţiile oficiale sînt:

a) audierea informaţiei pasibile de o expunere verbală;
b) examinarea documentului (unor părţi ale acestuia) la sediul instituţiei;
c) eliberarea copiei de pe documentul, informaţia solicitate (de pe unele părţi ale acestora);
d) eliberarea copiei traducerii documentului, informaţiei (unor părţi ale acestora) într-o altă limbă decît cea a originalului, pentru o plată suplimentară;
e) expedierea prin poştă (inclusiv poşta electronică) a copiei de pe document, informaţie (de pe unele părţi ale acestora), copiei de pe traducerea documentului, informaţiei într-o altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată respectivă.

a) examinate la sediul instituţiei;
b) dactilografiate, fotocopiate sau copiate într-o altă modalitate ce ar asigura integritatea originalului;
c) înscrise pe un purtător electronic, imprimate pe casete video, audio, alt purtător rezultat din progresul tehnic.

Articolul 14. Limba în care se vor prezenta informaţiile solicitate
(1) Informaţiile, documentele, solicitate în conformitate cu prezenta lege, vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în limba de stat sau în limba în care au fost elaborate.
(2) În cazul în care informaţiile, documentele au fost elaborate într-o altă limbă decît cea de stat, furnizorul de informaţii va fi obligat să prezinte, la cererea solicitantului, o copie a traducerii autentice a informaţiei, documentului în limba de stat.

Articolul 15. Examinarea cererilor privind accesul la informaţie
(1) Cererile scrise cu privire la accesul la informaţie vor fi înregistrate în conformitate cu legislaţia cu privire la registre şi petiţionare.
(2) Cererile respective vor fi examinate şi satisfăcute de funcţionarii publici responsabili de furnizarea informaţiilor.
(3) Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acestora.
(4) În cadrul satisfacerii cererii privind accesul la informaţie, furnizorii vor lua toate măsurile necesare pentru nedivulgarea informaţiilor cu acces limitat, pentru protecţia integrităţii informaţiilor şi excluderea accesului nesancţionat la ele.

Articolul 16. Termenele de satisfacere a cererilor de acces la informaţie
(1) Informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informaţie.
(2) Termenul de furnizare a informaţiei, documentului poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare de către conducătorul instituţiei publice dacă:

a) cererea se referă la un volum foarte mare de informaţii care necesită selectarea lor;
b) sînt necesare consultaţii suplimentare pentru a satisface cererea.

Articolul 17. Readresarea cererilor Cererea de furnizare a informaţiei poate fi readresată altui furnizor, cu informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii şi cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri:

a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat;
b) informaţia solicitată deţinută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul faţă de informaţie al solicitantului.

Articolul 18. Eliberarea informaţiilor oficiale
Informaţiile oficiale, documentele, părţile acestora, extrasele din registre, copiile traducerilor, eliberate conform prezentei legi, vor fi semnate de persoana responsabilă.

Articolul 19. Refuzul accesului la informaţie
(1) Refuzul de a furniza o informaţie, un document oficial va fi făcut în scris, indicîndu-se data întocmirii refuzului, numele persoanei responsabile, motivul refuzului, făcîndu-se în mod obligatoriu trimitere la actul normativ (titlul, numărul, data adoptării, sursa publicaţiei oficiale), pe care se bazează refuzul, precum şi procedura de recurs a refuzului, inclusiv termenul de prescripţie.
(2) Furnizorii de informaţii nu pot fi obligaţi să prezinte probe ale inexistenţei informaţiilor nedocumentate.

Articolul 20. Plăţi pentru furnizarea informaţiilor oficiale
(1) Pentru furnizarea informaţiilor oficiale pot fi percepute, în afara excepţiilor prevăzute de lege, plăţi în mărimile şi conform procedurii stabilite de organele reprezentative, acestea fiind vărsate în bugetul de stat.
(2) Mărimile plăţilor nu vor depăşi mărimile cheltuielilor suportate de către furnizor pentru facerea copiilor, expedierea lor solicitantului şi/sau pentru traducerea, la cererea solicitantului, a informaţiei, documentului.
(3) Plăţile pentru furnizarea informaţiilor analitice, de sinteză sau inedite, executate la comanda solicitantului, se vor stabili conform contractului dintre solicitant şi furnizorul de informaţii.
(4) Vor fi puse, fără plată, la dispoziţia solicitanţilor, informaţiile oficiale care:

a) ating nemijlocit drepturile şi libertăţile solicitantului;
b) sînt expuse oral;
c) sînt solicitate pentru a fi studiate la sediul instituţiei;
d) prin faptul că au fost furnizate, contribuie la sporirea gradului de transparenţă a activităţii instituţiei publice şi corespunde intereselor societăţii.

Articolul 21. Dispoziţii generale privind apărarea dreptului de acces la informaţie
(1) Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informaţii poate ataca acţiunile acestuia atît pe cale extrajudiciară, cît şi direct în instanţa de contencios administrativ competentă. [Art.21. (1) modificat prin L240/13.06.03, MO138/08.07.03 art.557]
(2) Persoana, de asemenea, se poate adresa pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime avocatului parlamentar.
(3) Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acţiune sau inacţiune a persoanei responsabile pentru primirea şi examinarea cererilor de acces la informaţii, dar în special cu privire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi şi înregistra cererea;
b) refuzul de a asigura accesul liber şi necondiţionat la registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de informaţii;
c) încălcarea termenelor şi procedurii de soluţionare a cererii de acces la informaţie;
d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informaţiilor solicitate;
e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informaţiile solicitate;
f) atribuirea neîntemeiată a informaţiei la categoria informaţiilor care conţin secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria informaţiilor confidenţiale;
g) secretizarea neîntemeiată a unor informaţii;
h) stabilirea plăţii şi mărimii acesteia pentru informaţiile furnizate;
i) cauzarea unor prejudicii materiale şi/sau morale prin acţiunile ilegale ale furnizorului de informaţii.

Articolul 22. Atacarea pe cale extrajudiciară a acţiunilor furnizorilor de informaţii
(1) În cazul în care persoana consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce priveşte accesul la informaţii i-au fost lezate, ea poate contesta acţiunile sau inacţiunea furnizorului de informaţii la conducerea acestuia şi/sau la organul ierarhic superior al furnizorului în termen de 30 de zile de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre încălcare.
(2) Conducerea furnizorului de informaţii şi/sau organul ierarhic superior al acestuia va examina contestările solicitanţilor de informaţii în decurs de 5 zile lucrătoare şi va informa în mod obligatoriu petiţionarul despre rezultatele examinării în decurs de 3 zile lucrătoare.
(3) Sesizările, prin care sînt atacate acţiunile sau inacţiunea organizaţiilor care nu au organele lor superioare, sînt adresate direct instanţei de contencios administrativ competente.[Art.22. (3) modificat prin L240/13.06.03, MO138/08.07.03 art.557]

Articolul 23. Atacarea pe cale judiciară a acţiunilor furnizorilor de informaţii
(1) În cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce priveşte accesul la informaţie i-au fost lezate, precum şi în cazul în care nu este satisfăcută de soluţia dată de către conducerea furnizorului de informaţii sau de către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acţiunile sau inacţiunea furnizorului de informaţii direct în instanţa de contencios administrativ competentă.[Art.23. (1) modificat prin L240/13.06.03, MO138/08.07.03 art.557]
(2) Sesizarea instanţei de judecată se va efectua în termen de o lună de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data cînd trebuia să-l primească. Dacă solicitantul de informaţii a atacat anterior acţiunile furnizorului de informaţii pe cale extrajudiciară, termenul de o lună curge de la data comunicării răspunsului conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului ierarhic superior al acestuia sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data cînd trebuia să-l primească.

Articolul 24. Consecinţele prejudicierii dreptului de acces la informaţii
În funcţie de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcţionarului public, responsabil pentru furnizarea informaţiilor oficiale, de a asigura accesul la informaţia solicitată, instanţa de judecată decide aplicarea unor sancţiuni în conformitate cu legislaţia, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informaţii sau prin alte acţiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informaţii, precum şi satisfacerea neîntîrziată a cererii solicitantului.

Articolul 25. Dispoziţii finale
Guvernul, în termen de 3 luni: va înainta Parlamentului propuneri cu privire la aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege, inclusiv la stabilirea responsabilităţii pentru acţiunile ce constituie încălcări grave ale dreptului de acces la informaţie; va aduce în corespundere cu prezenta lege actele sale normative şi va elabora, după caz, noi acte orientate spre executarea acesteia.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru DIACOV

Chişinău, 11 mai 2000.